Mrs S

Whatever I do, I do it with style!

miercuri, 9 noiembrie 2016

Pentru taica

     Nici nu stiu cum sa incep, stiu doar ca vreau sa scriu... Moartea e cat se poate de reala, doar ne rugam sa nu stim nimic despre ea pana la batranetea batranetilor. Am trecut printr-o singura experienta de acest fel in familie si asta cand aveam doar vreo 8 ani. A murit bunicul meu din partea tatalui si n-am avut o reactie clara pe moment. Cu timpul i-am simtit lipsa si mi-a fost dor de momentele noastre: eu, el si Emi. Pe bunica din partea mamei n-am cunoscut-o niciodata din pacate, asa ca mereu am avut doi bunici. Ba chiar nu intelegeam care-i faza cu cuscrii, de ce nu se pot casatori unul cu altul si sa locuiasca in acelasi loc... Cu cat trece timpul si vad ca oamenii extrem de puternici au inaintat in varsta, au cunoscut boli si au slabit vizibil, ma apuca teama. Nu sunt niciodata pregatita sa ma despart de aceste fiinte care mi-au facut copilaria frumoasa, care dadeau sens vacantelor: buni buni, vorba reclamei. Si totusi intr-o zi ploioasa de toamna primesc un telefon de la Emi, care imi spune ca organismul omuletului de 80 de ani era mult prea slabit si n-a mai putut lupta cu toate relele. Apoi ma roaga sa nu mai plang, pentru ca trebuie sa am grija de "gargarita" din burtica. Devin constienta de responsabilitatea mea, ma descarc pentru cinci minute si  incerc sa dau deoparte toata neputinta care ma incearca. Stiu ca doua lucruri sunt bune: s-a intalnit din nou cu femeia vietii lui si este eliberat de durere... Asa ca aleg sa inlocuiesc durerea, frustrarea cu ganduri frumoase si un zambet spre cer. Caci taica, cum ii zicem eu si Emi, e acolo si are grija de noi. Si ma mai linisteste gandul ca acum putin timp am fost cu el, i-am dat mancare si i-am aranjat perna. Apoi l-am pupat apasat pe obraz.
   Ne-a ramas ea, bunica fragila, trecuta putin de 80, careia nici nu i-am spus, caci n-ar putea sa asimileze durerea. Ma rog sa traiasca mai mult de 100 si sa ne inveseleasca tot timpul.
 

2 comentarii:

  1. Ce frumos ai scris Mada ! Condoleante. Sunt sigura ca de acolo de sus ne vegheaza bunicutii nostri.

    RăspundețiȘtergere